Bucurie

Bucuria are un nume. Îl rostim, dar nu-l ştim încă.

P.S.: Târziu de tot, Te-am iubit, o, Tu, Frumuseţe atât de veche, şi totuşi atât de nouă. Târziu de tot Te-am iubit. Şi iată că Tu Te aflai înăuntrul meu, iar eu în afară. În afară Te căutam şi dădeam năvală peste aceste lucruri frumoase pe care Tu le-ai făcut, eu cel lipsit de frumuseţe. Tu erai cu mine, dar eu nu eram cu Tine. Mă ţineau departe de Tine acele lucruri care, dacă n-ar fi fost întru Tine, nici n-ar fi existat. M-ai chemat şi m-ai strigat şi ai pus capăt surzeniei mele. Ai fulgerat şi ai strălucit, şi ai alungat orbirea mea. Ai răspândit mireasmă şi eu am inspirat, şi acum Te urmez cu înfocare. Am gustat din Tine şi acum sunt înfometat şi însetat după Tine, m-ai atins doar şi m-am şi aprins de dor după pacea Ta. Fericitul Augustin, Confesiuni, X, 27, 38 (PL 32, 795).

Din inima Africii lui Augustin, călugării de la Keur Moussa cântă: